Harta de drumeţie a Munților Măcinului MN24 - Schubert-Franzke

Munţii Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România, s-au format cu orogeneza hercinică, aproximativ acum 380-280 milioane de ani. Munţii Măcinului împreună cu Dealurile Niculiţei sunt delimitaţi la nord de Glacisul Jijiei şi Glacisul Isaccei, la est de Dealurile Trestenicului, la sud de Glacisul Măcinului şi la vest de depresiunile Jijia, Greci şi Cerna-Mircea Vodă. Munţii Măcinului din punct de vedere geologic este alcătuit din granite gnaisice, şisturi, greywacke și conglomerate (formaţiunea de Carpelit), granite şi diorite în partea cea ma înaltă, cuarțite, filite etc. Datorită evenimentelor geologice îndelungate, relieful masivului este cel tipic al unui martor rezidual, care nu atinge altitudinea de 500 de metri. Cele mai înalte vârfuri din masiv sunt Vf. Ţuţuiatu 467 m şi Vf. Suluku Mare 370 m. Cele mai importante atracţii turistice ale masivului sunt: Culmea Pricopanului cu formaţiunile granitice specifice, Ruinele Cetăţii Troesmis, Lacul Iacobdeal, Mănăstirea Ortodoxă Cocoş. Merită vizitate Parcul Naţional Munţii Măcinului şi câteva rezervaţii naturale ca: Rezervaţia paleontologică Locul Fosilifer Dealul Bujoarele şi Rezervaţia naturală Mănăstirea Cocoş. Şi trebuie să amintim de câteva animale foarte rare ca Broasca țestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera) şi Şopârliţa de frunzar (Ablepharus kitaibelii). Harta Munţilor Măcinului poartă indicativul MN24, ceea ce-nseamnă că este al douăzeci şi patrulea număr din colecţia „Munţii Noştri”. Harta s-a editat folosind cele mai actuale tehnici de cartografiere şi s-a tiparit pe hârtie rezistentă la umiditate. Este uşor de citit şi simplu de utilizat datorită stilurilor de reprezentare cartografice, specifice firmei Schubert & Franzke şi datorită structurării practice ale informaţiilor. Totul este la îndemână, exact acolo unde este necesar, fiind utilă atât pasionaţilor de drumeţii cât şi profesioniştilor.